Un bătrân, fără adăpost, stârnește emoție prin gestul său. Atunci când un trecător i-a oferit bani, a început să plângă și a insistat pentru un loc de muncă.
Mai exact, povestea lui Nea Marin. Un bărbat fără adăpost, care își petrece timpul în gară. De curând, un trecător a interacționat cu el și i-a aflat povestea emoționantă. Autorul postării a rămas profund emoționat de cerința bătrânului sărman: nu i-a cerut bani, ci l-a întrebat dacă are să-i ofere un loc de muncă.
”De fel naiv dar tot timpul atent!
Sunt în gară pentru a întreba de câteva trenuri. Așa cum vă spuneam, am pe cineva în vizită care m-a rugat să îi fiu gazdă câteva zile până când are “programată” o intervenție.
De ce tot timpul atent?
Pentru că nu pot fi altfel! Un alt “nea” .. dar de data aceasta, Mărin. Are 70 ani și a poposit pe la noi pentru a-și găsi de lucru. Ați auzit bine sau citiți cât se poate de clar ce anume caută.
Stă de ieri după cum spune, fără apă sau mâncare și parcă total invizibil.
– Ce faceți aici?
– Aveți ceva de muncă? Mi-e foame!
Cu promisiunea – dacă mâine îl voi mai găsi, o să ne vedem într-un restaurant pentru a mânca o ciorbă caldă și eventual să-i iau ceva de mâncare și să-i ofer câte una – alta de schimb, am reușit să aflu despre dânsul, diverse idei.
A muncit, mai mult cu ziua. Fără a avea o direcție clară a tot căutat să muncească peste tot pentru a pune o pâine pe masă și pe semne în ultima perioadă nu a reușit mare lucru.
– Vă iau ceva de la tonomat?
.. simțeam o vibrație, îmi aducea aminte de Nea Mihai și cât de tare m-a strâns în brațe.
“Puteți să îmi luați o cafea caldă? Mi-e frig și poate îmi trece și de foame!”. I-am luat totuși câteva pungi cu sticks și o să merg să-i iau eventual un burger, ceva.
Mă doare sufletul când îi văd atât de dezorientați. Nu își găsesc sensul și merg într-un mod disperat, undeva să găsească un colț al lor și înțelegere. Am spus-o și o repet:
Este nevoie de construirea unui adăpost, cât de mic – unul social pentru a primi astfel de persoane măcar câteva zile. Cei care se vor îngriji, pot rămâne o perioadă până când își vor găsi un rost. Nu pot să rămână în stradă, drept victime, într-o societate care îi refuză!
Trăim timpuri extrem de grele dar se merită să visăm – mult sau cât va fi nevoie. Un astfel de centru sau măcar o cantină socială va rămâne în permanență un vis realizabil”, a fost mesajul postat pe rețelele de socializare de bărbatul care l-a descoperit pe Nea Marin.