O lopată din lemn, veche de peste aproape 4.000 de ani, descoperită pe traseul Autostrăzii Transilvania

O lopată din lemn, veche de peste 4.000 de ani, alături de alte piese arheologice descoperite pe traseul din Sălaj al Autostrăzii Transilvania, fac obiectul expoziţiei temporare „Prezent şi trecut – Infrastructură şi Arheologie”, găzduită în această perioadă de Muzeul Judeţean de Istorie şi Artă Zalău.

„Expoziţia şi-a propus să prezinte o parte din descoperirile cele mai recente efectuate cu ocazia cercetărilor arheologice preventive de pe trei loturi ale autostrăzii Transilvania. Este vorba de două loturi cuprinse între Nădăşelu şi Poarta Sălajului, respectiv lotul de pe valea Bacăului, cuprins între Nuşfalău şi limita de judeţ cu Bihor. Atât prin intermediul unor artefacte descoperite pe autostradă, cât şi prin intermediul informaţiei transmisă pe calea posterelor şi a fotografiilor, am încercat să prezentăm pentru publicul larg rezultatele acestei campanii care a durat câteva luni de zile, din primăvara până pe la începutul toamnei anului 2021, cu specificaţia că am avut parte de săpături şi în anul 2022 într-o zonă unde există morminte tumulare de la începutul epocii bronzului”, a precizat vineri, pentru AGERPRES, Ioan Bejinariu, arheolog în cadrul muzeului din Zalău.

De asemenea, în zona localităţii Sutor a fost documentată o întreagă zonă de producţie meşteşugărească ce indică prezenţa, în premieră, a unei comunităţi de factură nord-pontică în zona Sălajului. Este vorba despre purtătorii aşa-numitei culturi Noua, care pătrund în Transilvania venind din zonele est-carpatice, la mijlocul mileniului II înainte de Hristos şi sunt crescători de vite, cu o economie preponderent pastorală, probabil semi-nomazi. Este vorba de o suprafaţă elipsoidală, care însumează circa 180 de metri pătraţi, unde au fost descoperite foarte multe obiecte legate de prelucrare a pieilor şi mai ales piese din os folosite pentru îndepărtarea surplusului de grăsime de carne de pe pieile care urmau a fi prelucrate, apoi o serie de unelte din os dar şi din metal, folosite pentru perforarea pieilor şi pentru coaserea lor.

De asemenea, cu ocazia cercetărilor arheologice desfăşurate pe tronsonul autostrăzii Transilvania, au fost descoperite foarte multe elemente ale aşezării civile adiacente castrului roman de la Sutor, cel mai important fiind drumul roman care trecea prin zonă.

„În acest castru au fost staţionate, de-a lungul stăpânirii romane, două unităţi auxiliare provenite din Nordul Africii şi din Siria. Aceştia satisfăceau un stagiu militar de 25 de ani, iar mai mai apoi erau lăsaţi la vatră, primind cetăţenia romană şi toate drepturile cuvenite. Poate cea mai spectaculoasă descoperire este reprezentată de o porţiune a drumului imperial roman, ‘autostrada’ antică ce străbătea provincia Dacia de la nord, de la Porolissum, până la Dunăre. O ‘autostradă’ ce fusese construită în anul 108 după Hristos, deci la doi ani după crearea provinciei”, a declarat, pentru AGERPRES, arheologul Dan Deac.

Expoziţia „Prezent şi trecut – Infrastructură şi Arheologie” este găzduită, în perioada februarie – martie, de Muzeul Judeţean de Istorie şi Artă Zalău.